La Suciu de Sus păşunile comunale aşteaptă banii europeni!

Una dintre problemele cu care autorităţile din comuna Suciu de Sus se confruntă este legată de păşunile comunale. Astfel, deşi există peste 1.000 de hectare de asemenea terenuri, acestea sunt insuficiente pentru câte efective de animale există.

Situaţia este mai dificilă în special în satul Suciu de Jos, unde localnicii cresc bivoli. Aceste animale, con­form normativelor în vigoare, au nevoie de foarte mult teren disponibil, aferent fiecăruia: „Cu păşunile comunale, marţi (n.r. – 1 martie) am avut şedinţă. S-a stabilit închirierea păşunilor către cetăţeni sau asociaţii, care mai nou zice că trebuie transformate în cooperative agricole. Avem însă o problemă fiindcă păşunea la noi, mai ales în satul Suciu de Jos, reprezintă cam 68 de hectare numai şi sunt 150 de bivoli. Oricum ai încerca să bagi aceste animale pe suprafaţa respectivă nu se poate, din cauză că pentru un singur bivol trebuie de la unu până la trei hectare, precum spune legea. Deci nu încap şi atunci îi necaz. Dacă mai vine cineva să o liciteze, sau să o preia prin închiriere, concesionare, o ia el şi pe urmă bagă acolo numai vitele câte încap, că altfel nu-i plăteşte APIA subvenţia. Dar ceilalţi cetăţeni de la noi ce fac?! Unde duc animalele? Deci chestia asta cam lasă de dorit, să dăm păşunile prin închiriere sau concesionare. Nu se poate face pentru că-s multe animale şi suprafaţa e mică”, a declarat Viorel Paşca, primarul comunei Suciu de Sus.

Unii „vânători” de subvenţii au încercat închirierea păşunii, dar fără succes

Au existat şi tentative ale unor cetăţeni din afara comunei de a închiria păşunea comunală, doar pentru a încasa plata pe suprafaţă de la APIA şi cam atât. Din fericire, acestea au fost sortite eşecului: „În şedinţă s-a stabilit un preţ de pornire, care e de 330 de lei pe hectar. Unii spun că este mult, alţii că-i puţin, dar noi atâta am stabilit pentru că sunt vânători din ăştia pentru banii de la APIA, care iau suprafaţa doar, vor să încaseze subvenţia pe ea, dar să nu facă nimic acolo şi pe urmă avem de suferit. Noi, în calitate de primărie, trebuie să semnăm acele procese verbale de recepţie, dar dacă ei nu fac nimic pe păşune eu nu pot semna acel document, din cauză că lucrările nu s-au executat şi atunci intrăm în conflict. Ar fi o soluţie ca să aibă întâietate la păşuni cei din comună, să o impunem ca şi practică locală, dar chiar şi aşa nu încap nici cei din sat pe păşune, că-s animale multe şi suprafaţa de păşunat este mică. Avem în jur de 1.100 şi ceva de hectare în total. Anul trecut nu a venit să liciteze nimeni, nu am concesionat-o. Au fost doar câţiva, de prin judeţul Maramureş, care au înfiinţat o agrocooperativă şi au încercat prin altcineva să o ia, dar că nu ar face lucrările, că ar băga mai multe animale şi noi să nu ve­dem, să nu spunem la APIA, ca să nu aibă necazuri. Domnule, le-am zis: legea-i lege, nu-i tocmeală, noi nu putem face din astea! Aşa au încercat să acapareze păşunea, dar n-au reuşit. Oamenii din sat s-au revoltat şi au zis că dacă ei încearcă ceva de acest gen, pe urmă va fi bai.Oamenii de aici nu pot veni individual, fiecare cu animalul lui, ca să ia păşune, că trebuie să facă parte dintr-o asociaţie. Dar sătenii nu mai vor să vadă aşa ceva, că sunt sătui de cooperative agricole. Ei păşunează animalele de zeci de ani pe aceste terenuri ale comunei. Cât timp a fost taxă, au plătit-o, pe urmă am luat noi bani de la APIA şi nu am mai impus taxă, deci toată lumea e bine, îi calmă şi liniştită. În concluzie, legea asta nu-i potrivită pentru zona noastră, care este una montană, unde păşunile se şi împăduresc şi, de multe ori, organul silvic nu te lasă să tai pădurea aceea, vegetaţia forestieră. Când vor da o nouă lege care va permite din nou primăriilor să gestioneze păşunile proprii după cum ştiu ei, după necesităţi, specificul zonei şi nu să-ţi impună de sus, iar legea nu o poţi tu aplica în teritoriu, atunci va fi mai bine. Deci la acest capitol există multe probleme ce sunt greu de rezolvat, dar timpul le va aranja pe toate”, a explicat Viorel Paşca.

Oamenii din sat vor ca păşunea să o folosească doar ei

Crescătorii de animale din comună încearcă să îşi păşuneze animalele cum pot, însă le este greu: „Eu am doi bivoli, la care le trebuie teren să pască. Păşunile noastre sunt ele multe, dar şi animale sunt numeroase. Ne descurcăm greu, cum putem. Sperăm numai să nu vină şi străini de sat cu asociaţii şi să închirieze ei terenurile, că atunci chiar nu mai ştiu ce vom face”, a declarat Gheorghe P., locuitor al comunei. „Problema asta cu păşunile a apărut mai ales de când s-a modificat legea şi are voie să vină la noi în comună orice străin, cu asociaţie, şi să închirieze păşunile. Poate are animale, poate nu, dar subvenţia de la APIA o încasează şi nici nu face nimic pe terenuri, ca să le amenajeze. Dar noi cu ce rămânem atunci? Unde să ne mai ducem animalele? Că tot pe păşunea comunală le-am dus de când e lumea. Să plătim noi o taxă sau ceva, dar pământurile să le folosim noi, nu străinii”, ne-a explicat şi Lucreţia V.

Efectivele de animale, în scădere

Singura rezolvare va veni odată cu trecerea timpului, spune primarul, deoarece numărul de animale este în scădere, iar populaţia a îmbătrânit. Cei în vârstă nu mai ţin animale, nu pentru că nu vor, ci pentru că nu mai pot. De asemenea, tineretul capabil de muncă pleacă la oraş, se duce în străinătate, că acolo câştigă mai mult, aşa că numărul animalelor va scădea drastic în următorii ani şi atunci vor rămâne păşunile de izbelişte, mai crede şeful administraţiei locale din Suciu de Sus. Dar până atunci, terenurile nu ajung.